Lampa, extractorul și tot ce mai e în priză — vezi cât te costă growboxul pe zi, pe lună și pentru toată cultura. Gratuit și fără cont.
Contează consumul real, nu cifra de pe cutia lămpii. O lampă vândută ca „600 W” consumă adesea doar 100 până la 150 de wați din priză — uită-te pe eticheta tehnică sau măsoară cu un wattmetru de priză.
| Configurație | Lampă + extractor | Curent pe lună |
|---|---|---|
| Cort mic (60 × 60 cm) | 100 + 25 W | 93,60 lei |
| Cort mediu (80 × 80 cm) | 240 + 40 W | 205,92 lei |
| Cort mare (100 × 100 cm) | 480 + 75 W | 407,16 lei |
Calculat cu prețul propus mai sus și cu extractorul pornit 24 de ore pe zi. Introdu propriul preț și rezultatul devine mai exact.
Aceste calculatoare oferă valori orientative pentru propria ta evaluare. Nu înlocuiesc măsurarea la fața locului sau sfatul unui specialist — toate datele fără garanție.
Calculul în sine e simplu: wați ÷ 1.000 × ore = kilowați-oră, iar asta se înmulțește cu prețul tău pe kWh. O lampă care consumă 240 de wați și stă aprinsă 18 ore folosește 240 ÷ 1.000 × 18 = 4,32 kWh pe zi. La 1,30 lei pe kilowatt-oră, asta înseamnă 5,62 lei — peste 165 de lei pe lună, și asta doar pentru lampă.
Majoritatea calculelor nu greșesc însă la formulă, ci la ce lipsește din ea. Extractorul merge adesea zi și noapte, deci i se socotesc 24 de ore, nu 18. La asta se adaugă ventilatoarele de circulație, temporizatoarele, dezumidificatorul și, iarna, poate încălzirea. De aceea calculatorul de mai sus are trei rânduri, nu unul.
Multe lămpi LED sunt vândute cu o putere pe care nu o consumă niciodată. O lampă vândută ca „600 W” consumă în practică adesea doar 100 până la 150 de wați. Cifra din reclamă se referă atunci la suma teoretică a diodelor montate sau la puterea lămpii pe care ar trebui să o înlocuiască — nu la ce iese din priză.
La HPS și CMH e invers: acolo se adaugă și balastul. Un set de 600 W consumă din priză, cu tot cu balast, liniștit 630 până la 660 de wați.
Siguranța ți-o dau două lucruri: eticheta tehnică de pe aparat sau sursă, ori un wattmetru între ștecher și priză. Un astfel de aparat costă câteva zeci de lei și îți arată și consumul a tot ce așteaptă discret în stand-by.
Lampa e cel mai mare consumator, dar rareori singurul. Extractorul merge de obicei non-stop, deci adună într-o lună mai multe ore decât lampa. Un ventilator de tubulatură de 40 W pornit 24 de ore consumă 28,8 kWh pe lună — cam cât o lampă de 55 W aprinsă 18 ore.
Ventilatoarele de circulație sunt mici, dar merg tot timpul. Cea mai mare surpriză de pe listă e de obicei dezumidificatorul: în înflorire consumă liniștit 200 până la 300 de wați și pornește adesea noaptea, când încăperea se răcește. Contează și pompa la DWC și covorașul încălzitor la butași.
Temporizatoarele, sursele și aparatele în stand-by consumă fiecare aproape nimic, dar zi și noapte. Adună-le în al treilea rând al calculatorului — e mai exact decât să le ignori.
O cultură nu merge pe o singură setare. În vegetativ, lampa stă aprinsă 18 ore pe zi, în înflorire 12 — cu o treime mai puține ore de lumină, iar extractorul continuă să meargă în ambele faze.
În plus, mulți cultivatori nu dau lămpii toată puterea în vegetativ și o cresc abia în înflorire. Calculează deci cele două faze separat și adună: întâi introdu zilele și orele de vegetativ, notează suma și repetă același lucru pentru înflorire. Un singur calcul cu o medie pentru toată cultura de obicei nu nimerește.
Extractorul rămâne la fel în ambele faze, pentru că merge oricum. La autoflorante acest calcul nu e necesar: de obicei merg de la început până la sfârșit pe 18 sau 20 de ore, deci ajunge un singur calcul pentru toată cultura.
Luminează când curentul e mai ieftin. Dacă ai un tarif diferențiat zi/noapte, doar mutarea perioadei de lumină seara și noaptea face diferența. Plantei nu-i pasă, atâta timp cât ritmul rămâne același.
Coboară lampa în loc s-o dai mai tare. Lumina slăbește cu pătratul distanței: o lampă cu douăzeci la sută mai aproape dă mult mai mult PPFD decât douăzeci la sută mai multă putere — și nu costă nimic. Câtă lumină ajunge de fapt măsori și transformi cu calculatorul lux în PPFD.
Controlează extractorul. Un regulator de turație sau un controler care pornește ventilatorul după temperatură și umiditate economisește, pe toată cultura, mai mult decât te-ai aștepta — extractorul are, dintre toate aparatele, cele mai multe ore.
Izolează și etanșează. Căldura care scapă din growbox e lumină pe care ai plătit-o. Iar schimbarea unei lămpi vechi cu sodiu cu un LED modern e cel mai mare salt dintr-odată, deși investiția trebuie întâi să se amortizeze.
Prețul pe kilowatt-oră este singura valoare din calcul pe care nu o controlezi — și de el depinde tot rezultatul. În România se situează de regulă în jur de 1,30 lei, în funcție de furnizor, ofertă și zona de distribuție, cam între 1,05 și 1,50 lei.
Diferența nu e mică: aceeași cultură care la 1,05 lei costă circa 166 de lei pe lună, la 1,50 lei costă aproape 238 de lei. Ia deci factura proprie și folosește prețul final, cu distribuție și TVA, nu doar prețul energiei.
Exact aici se face cea mai frecventă greșeală. Ofertele și comparatoarele afișează adesea doar prețul energiei active — partea pentru care concurează furnizorii. Restul îl formează tarifele de distribuție și transport, taxele și TVA-ul de 21%. Cine introduce în calculator doar prețul energiei își calculează costul cam la jumătate.
Costurile fixe lunare nu intră aici. Le plătești oricum, fie că growboxul merge, fie că nu — țin de contractul de energie, nu de cultură.
Curentul e cea mai mare cheltuială recurentă, dar nu singura. Se adaugă substratul, îngrășămintele, semințele sau butașii și amortizarea echipamentului. Abia când aduni totul și împarți la recolta ta știi cât te costă de fapt un gram — toate cele șase poziții le adună calculatorul costului pe gram, iar rezultatul de aici intră în primul lui câmp.
Un asemenea calcul e greu de ținut pe hârtie de-a lungul mai multor culturi. În aplicația CRIS se face singur: consumul de curent ajunge la cultura căreia îi aparține, împreună cu substratul, îngrășămintele și echipamentul — iar la final apare cât te-a costat cultura pe gram.
Adună puterea lămpii, a extractorului și a celorlalte aparate, împarte la o mie și înmulțește cu numărul de ore de funcționare — obții kilowați-oră. Înmulțiți cu prețul pe kWh, dau costul. Ține minte că extractorul merge adesea 24 de ore, iar lampa 18 sau 12; de aceea calculatorul de mai sus socotește orele separat.
Prețul final, cu distribuție și TVA — îl găsești pe propria factură. În România este de regulă în jur de 1,30 lei pe kilowatt-oră, în funcție de furnizor și zonă cam între 1,05 și 1,50 lei. Nu introduce doar prețul energiei din ofertă: acesta e de obicei doar cam jumătate din prețul final, iar costul ți-ar ieși la jumătate.
Da. Moneda o alegi lângă câmpul de preț — inclusiv lei moldovenești (MDL) — iar calculul lucrează pur și simplu cu suma pe care o introduci. Formula nu se schimbă — se schimbă doar simbolul de lângă rezultat.
Orientativ, cu 18 ore de lumină și extractorul pornit zi și noapte: un cort mic (lampă de 100 W + extractor de 25 W) consumă în jur de 72 kWh pe lună, unul mediu (240 + 40 W) 158 kWh, iar unul mare (480 + 75 W) cam 313 kWh. La 1,30 lei pe kilowatt-oră, asta înseamnă circa 94, 206 și 407 lei pe lună.
Pentru că la multe modele cifra din reclamă nu e consumul, ci suma teoretică a diodelor sau puterea lămpii pe care ar trebui să o înlocuiască. Consumul real e adesea între 100 și 150 de wați. Uită-te pe eticheta tehnică sau măsoară cu un wattmetru — și introdu acea cifră, nu pe cea de pe cutie.
Sigur extractorul, pentru că merge de obicei non-stop. Apoi ventilatoarele de circulație, dezumidificatorul (în înflorire consumă până la 200–300 de wați), pompa la DWC, covorașul încălzitor la butași și tot ce rămâne în stand-by. Adună aparatele mici în al treilea rând — împreună fac diferența.
Da, e mai exact. În vegetativ lampa stă aprinsă 18 ore, în înflorire 12 — o diferență de o treime la orele de lumină, iar extractorul continuă să meargă în ambele faze. Calculează cele două faze separat și adună sumele; un singur calcul cu o medie de obicei nu nimerește. La autoflorante nu e nevoie, pentru că merg tot timpul în același regim.
Coborârea lămpii în loc s-o dai mai tare aduce cel mai mult și nu costă nimic: lumina slăbește cu pătratul distanței. Apoi reglarea extractorului cu un regulator de turație, folosirea tarifului de noapte, dacă îl ai, și izolarea growboxului. Schimbarea unei lămpi vechi cu sodiu cu un LED e cel mai mare salt dintr-odată, dar cere întâi o investiție.
Da, cu aceeași formulă. În aplicație, costurile cu curentul ajung în plus la cultura căreia îi aparțin, împreună cu substratul, îngrășămintele și amortizarea echipamentului — așa că la final vezi cât te-a costat de fapt un gram.
În aplicația CRIS, curentul ajunge la cultura căreia îi aparține, împreună cu substratul, îngrășămintele și echipamentul — complet offline și fără cont.