Lumină, îngrășăminte, substrat, semințe și echipamentul însuși — vezi cât te costă de fapt un gram. Gratuit, fără cont și în moneda ta.
Cât a costat această cultură
Echipamentul, împărțit pe mai multe culturi
Ce ai recoltat
Contează greutatea uscată, nu ce cântărește proaspăt tăiat — între ele e un factor de patru până la cinci. Cheltuiala cu lumina pentru cultură ți-o dă calculatorul de consum de curent. La „echipament” intră tot ce ține mai mult de o cultură: cort, lampă, extractor, ghivece și aparate de măsură.
pe gram, cu echipamentul împărțit
| Configurație | Uscat | Total | Pe gram |
|---|---|---|---|
| Mic (100 W) | 90 g | 730,80 lei | 8,12 lei |
| Mediu (240 W) | 216 g | 1.367,76 lei | 6,33 lei |
| Mare (480 W) | 432 g | 2.471,48 lei | 5,72 lei |
Calculat cu 0,9 grame pe watt, prețul curentului din calculatorul de consum și un echipament care ține zece culturi. Cu cât cortul e mai mare, cu atât gramul iese mai ieftin — echipamentul și consumul de bază se împart la mai multă recoltă. Cu datele tale, calculatorul de mai sus e mai precis.
Aceste calculatoare oferă valori orientative pentru propria ta evaluare. Nu înlocuiesc măsurarea la fața locului sau sfatul unui specialist — toate datele fără garanție.
Aproape toate calculele se opresc la curent. E cea mai mare cheltuială curentă, dar e doar jumătate din total. Complete sunt șase: curent, îngrășăminte, substrat sau pământ, semințe sau butași, consumabile și partea care revine echipamentului.
Adunate, dau cât a costat o cultură. Împărțite la recolta uscată, dau cifra care contează de fapt: prețul pe gram. Doar ea se poate compara cinstit între două culturi — un total singur nu spune nimic cât timp lipsește recolta de lângă el.
Un cort mediu cu o lampă de 240 de wați ajunge la circa 618 lei de curent în 90 de zile, plus circa 500 de lei pentru îngrășăminte, substrat, semințe și mărunțișuri, plus 250 de lei din partea de echipament care revine acestei culturi. Asta înseamnă 1.368 de lei pe cultură. Cu 216 grame uscate, ies 6,33 lei pe gram.
Aici se despart calculele, și în ambele direcții. Jumătate bagă cortul, lampa și extractorul întregi în prima cultură — iar primul gram iese la 16,75 lei și cultivarea pare scumpă. Cealaltă jumătate lasă echipamentul deoparte, și atunci iese mai ieftin decât e.
Ambele sunt greșite, iar soluția e aceeași pe care o aplică orice firmă utilajelor sale: amortizarea. Prețul de cumpărare se împarte la numărul de culturi pe care probabil le va ține. Un echipament de 2.500 de lei care ține zece culturi costă fiecare cultură 250 de lei — nici 2.500, nici nimic.
Câte culturi să pui e o estimare cinstită, nu o știință. Zece culturi, la două sau trei recolte pe an, înseamnă cam patru ani: prudent pentru un cort și un extractor, optimist pentru un LED ieftin. Dacă ai dubii, fă calculul o dată cu cinci și o dată cu cincisprezece și vezi cât se mișcă rezultatul. De obicei se mișcă mai puțin decât pare.
Toată atenția merge la cheltuieli, și totuși împărțitorul decide rezultatul la fel de puternic. Și exact aici apare greșeala scumpă: greutatea proaspătă în loc de cea uscată.
Între ele e un factor de patru până la cinci. Dacă cântărești 1.000 de grame proaspăt tăiate și calculezi cu asta, obții o cincime din prețul real pe gram. După uscare rămân de obicei între 200 și 250 de grame. Cât îți va rămâne ție calculează calculatorul de randament, pornind de la greutatea proaspătă.
Al doilea lucru despre împărțitor: contează doar ce păstrezi. Frunza care ajunge la manichiură și ce mucegăiește nu sunt recoltă. Cifra care intră în calculator e cea care rămâne în borcan după uscare și manichiură.
Pe parcursul unei culturi, curentul e cea mai mare poziție individuală la aproape orice configurație, de obicei între jumătate și două treimi din cheltuiala curentă. În exemplul de mai sus sunt 618 lei din 1.118.
Cifra nu apare pe factură, trebuie calculată: wați ori ore ori zile ori preț, separat pentru lampă și extractor, pentru că extractorul merge 24 de ore. De asta se ocupă calculatorul de consum de curent — rezultatul lui intră în primul câmp de mai sus.
Un avertisment care aici economisește bani: wații de pe cutia unui LED rareori sunt cei reali. O lampă vândută ca „600 W” consumă adesea 100 până la 150 de wați. Cine calculează cu cifra din reclamă își umflă cheltuiala cu lumina — și odată cu ea prețul pe gram.
Îngrășămintele sunt aproape mereu supraestimate. Sticlele par scumpe, dar țin mult: un set de 200 până la 300 de lei ajunge de obicei pentru mai multe culturi, pentru că doza se dă în mililitri pe litru de apă. Pentru o singură cultură ieși de regulă între 100 și 200 de lei.
Substratul e un consumabil și revine de fiecare dată, cam 75 până la 150 de lei pe cultură cu trei sau patru plante. Cine cultivă hidroponic schimbă această poziție pe soluție nutritivă și mediu — ordinul de mărime rămâne.
Semințele sunt poziția cu cea mai mare plajă: de la câțiva lei până la peste o sută de lei bucata. Butașii de la o plantă-mamă proprie nu costă aproape nimic în afară de puțină lumină și timp — sunt singura cale de a ține această poziție aproape de zero pentru totdeauna.
La altele intră tot ce e mic și se pierde ușor din vedere: ghivece, farfurioare, plasă, picături de pH și lichid de calibrare, filtre de rezervă, foarfeci. Separat nu bat la ochi; împreună fac 50 până la 150 de lei pe cultură.
Tabelul de mai sus arată ceva ce la început pare contraintuitiv: cu cât configurația e mai mare, cu atât gramul iese mai ieftin. Cea mică iese la 8,12 lei, cea medie la 6,33 lei și cea mare la 5,72 lei — deși totalul se înmulțește de peste trei ori.
Motivul sunt pozițiile care nu cresc odată cu mărimea. Un extractor consumă cam la fel într-un cort mic și într-unul mare. Un cort nu costă proporțional mai mult pe metru pătrat. Iar o cultură durează la fel în ambele cazuri. Aceste costuri fixe se împart la mai multă recoltă — și exact asta scade prețul pe gram.
De aici nu rezultă că mai mare e mereu mai bine. Efectul funcționează doar dacă spațiul chiar e umplut. O lampă de 480 de wați deasupra a două plante consumă cât deasupra a șase și dă înapoi o fracțiune din recoltă — acolo calculul se întoarce. Folosirea întregii suprafețe e cea mai puternică pârghie asupra costului pe gram și nu costă nimic.
Înainte de prima cultură, orice calcul de costuri e o estimare — încă nu-ți cunoști recoltele și nici propriul consum. Calculatorul de mai sus răspunde la întrebare dinainte, și suficient de bine ca să poți decide.
Cinstită devine când există cifre reale în spate. Iar pentru asta cineva trebuie să noteze pe parcurs: ce cumpărătură a fost pentru ce cultură, cât curent s-a consumat în ce perioadă, ce a rămas uscat la final. De mână e anevoios, și de aceea aproape nimeni nu o face — cifra care îi interesează pe toți e cea pe care n-o notează nimeni.
În aplicația CRIS asta se întâmplă din mers: cumpărăturile ajung la cultura potrivită, schema de fertilizare calculează consumul, cortul se amortizează în timp, iar recolta e oricum deja în jurnal. La final, prezentarea costurilor îți arată propriul preț pe gram — iar analizele arată dacă această cultură a ieșit mai ieftin decât cea dinainte.
Într-un cort mediu cu o lampă de 240 de wați iese în jur de 6,33 lei pe gram, cu echipamentul împărțit. Unul mic ajunge mai degrabă la 8,12 lei, iar unul mare coboară la 5,72 lei. Diferența vine mai ales din recoltă și din prețul curentului, așa că introdu propriile date în calculatorul de mai sus.
Da, dar împărțite. Dacă bagi toată cumpărătura în prima cultură, scumpești artificial primul gram; dacă o lași deoparte, cosmetizezi cifra. Corect e s-o împarți la culturile pe care le va ține: un echipament de 2.500 de lei împărțit la zece culturi costă fiecare cultură 250 de lei.
Zece culturi e un punct de plecare rezonabil: la două sau trei recolte pe an, înseamnă cam patru ani. Pentru cort, ghivece și extractor e generos; pentru un LED ieftin e optimist. Dacă ai dubii, calculează cu cinci și cu cincisprezece — diferența la prețul pe gram e de obicei mai mică decât te aștepți.
Doar cu greutatea uscată. Între ele e un factor de patru până la cinci: din 1.000 de grame proaspăt tăiate rămân de obicei între 200 și 250 de grame uscate. Dacă introduci greutatea proaspătă, obții o cincime din prețul real pe gram.
Extractorul, pentru că merge 24 de ore și totuși pare puțin lucru. Consumabilele — ghivece, plasă, picături de pH, lichid de calibrare, filtre de rezervă —, pentru că vin în multe sume mici. Și echipamentul, pentru că în timpul culturii nu se simte.
Pentru că poartă în ea toată cumpărătura de echipament și nu are încă recoltă alături. Dacă bagi cortul, lampa și extractorul întregi în prima cultură, ajungi ușor la 16,75 lei pe gram în loc de 6,33 lei. Din a doua cultură rămân doar cheltuielile curente: 5,18 lei pe gram în exemplul de mai sus.
Recolta, nu cheltuielile. Folosirea întregii suprafețe de sub lampă nu costă nimic și se simte imediat: aceeași lampă consumă la fel cu două plante sau cu șase. Apoi vin o lampă mai eficientă când e momentul să cumperi, un extractor reglat în loc de unul mereu la maximum și butași în loc de semințe cumpărate.
Da, cu aceleași șase poziții. Ce se schimbă e de unde vin cifrele: în aplicație vin din cumpărăturile înregistrate, din schema de fertilizare, din amortizarea cortului în timp și din recolta pe care ai notat-o — în loc de o estimare. Calculatorul de aici răspunde dinainte; aplicația răspunde după, cu datele tale reale.
În aplicația CRIS, cumpărăturile, curentul, îngrășămintele și partea de echipament ajung singure la cultura potrivită — la final vezi cât te-a costat de fapt un gram, iar analizele arată dacă ultima cultură a ieșit mai ieftin decât cea dinainte. Offline și fără cont.